Tehnica respiraţiei yoghine complete nu este aşa de simplă pe cât ar putea să pară la prima vedere. Are mai multe faze:

  • respiraţia abdominală ;
  • respiraţia mijlocie;
  • respiraţia superioară.

Este recomandat ca această respiraţie să se efectueze numai pe nas.

  1. Respiraţia abdominală

    Respiraţia abdominală sau diafragmatică este de tip profund , caracteristică bărbaţilor. Ea se numeşte abdominală sau diafragmatică pentru că se realizează cu ajutorul diafragmei.

    • Respiraţia abdominală se execută în poziţia şezând şi culcat.
    • Atenţia este concentrată asupra regiunii abdominale.
    • Se expiră, peretele abdominal presând spre înăuntru.
    • Inspiraţi încet şi degajaţi treptat diafragma.
    • Abdomenul se umflă şi partea inferioară a plămînilor se umple cu aer.
    În timpul respiraţiei abdominale se umplu cu aer numai părţile inferioare ale plămînilor. Cutia toracică ramânând aproape nemişcată.

  2. Respiraţia mijlocie

    Respiraţia mijlocie sau costală. În respiraţia costală se umple cu aer, în special , partea mijlocie a plămânilor.

    • Se execută tot în poziţiile şezând sau culcat.
    • Atenţia este dirijată spre coaste.
    • După o expiraţie energică se inspiră încet pe nas.
    • La expiraţie coastele se strâng , aerul fiind eliminat numai pe nas.
    • Abdomenul şi umerii rămân aproape nemişcaţi
    • Această respiraţie necesită o mai mare putere de concentrare dar, cu timpul, vine şi succesul .

  3. Respiraţia superioară
  • În acest tip de respiraţie se ridică numai coastele superioare, umerii şi claviculele.
  • Poziţia de plecare nu are importanţă.
  • Atenţia se concentrează numai asupra plămînilor şi a bunei executări.
  • După expiraţie se inspiră lent, ridicîndu-se claviculele şi umerii, aerul trecând prin nas, umple numai vârfurile plămânilor .
  • Abdomenul şi partea mijlocie a cutiei toracice, rămân pe cât posibil nemişcate.
Aceste exerciţii respiratorii executate corect, pe rând, fără hiatus, începând cu respiraţia abdominală, continuând cu cea mijlocie şi încheind cu respiraţia superioară, constituie respiraţia yoghină completă . Când expirăm în respiraţia completă, începem cu abdomenul, continuăm cu zona mijlocie şi apoi cea superioară. Se reia ciclul.

Avantaje

Efectul respiraţiei complete este imens. Ea contribuie la întărirea întregului organism.

 

Vrei o comunitate yoga online? Apasa aici!

 

2005-2021| Ungureanu M.Daniel| yogaonlinero@yahoo.com